De ce astazi nu pune gura ? Ieri, bunaoara, l-am rupt…Am incercat cu toate momelile si monturile posibile…Nu vrea si pace!
Multi dintre pescarii care au gustat din deliciul drill-ului cu un crap mai rasarit si care in partidele urmatoare au parte numai de…peisaj isi pun aceste intrebari si ajung sa-si verse naduful in fel si chip. Putini sunt cei care cunosc cate ceva din biologia crapului si fac legatura intre esecuri si modul de viata si mai ales hranire a crapului. Sa incercam sa cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui peste minunat.
Respiratia
Crapul isi procura oxigenul din apa cu ajutorul branhiilor. Acestea sunt situate in spatele capului si sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul prin deschiderea gurii absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. Inchide gura, deschide operculele si prin saltarea planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa iasa printre branhii. Pentru ca din cauza presiunii create apa sa nu reflueze afara prin gura, crapul are o mica “perdea” de piele care coboara dinspre cerul gurii si obtureaza orificiul bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care ajuta la etanseizare). Branhiile contin o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea oxigenului din apa in circulatia sanguina.
In functie de dimensiunea pestelui, nevoile de oxigen ale acestuia sunt diferite. De aceea este foarte bine ca atunci cand ajungem pe o balta sau rau sa cautam si sa cunoastem locurile cele mai oxigenate in diverse anotimpuri. De exemplu, vara, locurile cu apa mai putin adanca se incalzesc mai mult ducand la o lipsa a oxigenului. Acesta lipsa poate duce in cele mai multe dintre situatii, daca pestii sunt localizati in acele zone, la o diminuare a apetitului. Indiferent de monturile si momelile utilizate, rezultatele nu vor fi multumitoare sau chiar nule.De ce am descris acest proces al respiratiei, aparent fara legatura cu modul de alimentatie al crapului ? O sa vedeti in continuare ca miscarile complexului gura-branhii pentru schimbul de oxigem sunt aproape identice cu ceea ce se intampla cand se alimenteaza. Dar pana atunci sa vorbim de …
Organele de simt
Crapul are un sistem senzorial asemanator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil, gusta si miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de montura si a momelii adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida reusita.
Auzul
Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele sonore care trec prin apa. Aceste unde sunt transformate in mesaje catre creier, care le percepe ca zgomote. Sistemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici unde sonore pe care le poate amplifica pentru o optima detectie. Chiar daca unii cred ca zgomotul produs de caderea monturii in apa atrage crapii, acestia identifica, initial, undele sonore transmise si percepute ca pe un potential pericol. De aceea crapii, mai ales cei “ruginiti”, nu sunt printre primii care ajung la momeala.
Gustul si mirosul
Aceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si mirosi lucrurile din apa in mai multe moduri. Narile, situate in apropierea ochilor, permit intrarea apei, iar sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de substante dizolvate in apa. Apoi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de hrana viabila. Cand crapul ia in gura o potentiala sursa de hrana, celulele senzitive din mucoasa, care identifica substantele chimice continute de aceasta, trimite la creier informatii care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca raspunsul este afirmativ ,crapul continua sa se hraneasca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in gura este ejectat, putand duce chiar la plecarea pestelui din zona.
Vederea
Ochii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului, care are o vedere liniara spre fata. Datorita pozitionarii ochilor, crapul poate vedea afara din apa, cu fiecare dintre ei, dar numai sub un unghi de cca. 49 de grade. Tot ce este situat peste limitele acestui unghi este invizibil pentru peste. In apa, vederea difera foarte mult de la o situatie la alta : intr-o apa adanca, intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este neglijabila; situatia difera cand apa are adancimi mici, este limpede, afara este lumina puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. Tineti cont de aceste lucruri cand va alcatuiti monturile.
Simtul tactil
Simtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri : in mod direct, atunci cand ia in gura o potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul reprezinta o sursa viabila de hrana, sau nu (de exemplu pietricele, particule de nisip, bucatele de lemn, carligele din monturi, etc.); cand informatia este negativa, obiectele din gura sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. In mod indirect, crapul simte obiectele din prajma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la coada. Linia laterala este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care au un por deschis spre afara. Asemanator cu ceea ce simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel crapul simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul mai poate “pipai” si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. Atunci cand identifica o potentiala hrana, crapul se apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. Acest simt il ajuta sa se orienteze in timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. Ii da posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii).
Ce ne invata toate acestea ? Indiferent cat de atragatoare va fi momeala si indiferent cat de elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie sa treaca un test: testul organelor de simt ale crapului, test care, asa cum am mai spus, in cazul “ruginitilor” este foarte dur. Dar…
Cum se hraneste crapul ?
Am vazut pana acum cum organele de simt il ajuta sa se hraneasca. Suntem constienti ca pentru a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim, carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind recunoscute ca hrana. Practic cum se hraneste : identificand o potentiala sursa de hrana, crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele respiratorii : cu operculele inchise, crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara oxigenarii si multe lucruri inconjuratoare, inclusiv sursa de hrana. Gura se inchide, baza cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu ajutorul limbii retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.
Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s-a observat ca datorita presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu delicatete hrana.
Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in faringe) si partea superiara a gurii (“cerul gurii”), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile energetice.
Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai accidental vom prinde ceva de luat in seama.
Factori care afecteaza hranirea crapului
Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei sa pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a-l pacali. Sunt mai multe criterii care influenteaza acest proces :
1. tinind cont de ce ati citit pana acum v-ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip de crap are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranirea. Nu toti crapii se vor hrani la fel in conditii ideale de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. In timp, studiind o apa anume se poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate prinde crap. Nu toate lumea insa poate face acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare lucru despre biolgia crapului.
2. stresul exercitat de pescari : cand intr-o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot duce la modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate de pescari poate face ca pestele sa nici nu ajunga la carlig. O alta situatie este cand pestele intra in contact cu unul din numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele 8-12 lansete in linie); acest lucru il face de cele mai multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai circumspect. Aruncand des lansetele cu momeala poate face ca pestele sa asocieze zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea hranirii.
3. recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator. Din contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este cazul boilies-urilor in majoritatea apelor noastre), il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul de montura folosit scade ca importanta.
4. timpul cand pescuim : chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot timpul anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu aceeasi intensitate. In lunile reci (atunci cand procesul este mult incetinit) este deci indicat sa folosim momeli cat mai atractive si monturi cat mai fine, pentru a putea trece de acel test al simturilor de care vorbeam mai devreme.
5. presiunea atmosferica este un criteriu de care trebuie sa tinem cont cand vrem sa pescuim crap. In timpul presiunilor crescute (cald, cer senin, fara vant, nopti instelate) crapul isi va diminua foarte mult apetitul. In opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute (ploaie, vant usor din sud, cer acoperit de nori, temperatura mai scazuta), atunci cand crapul se hraneste intens, proces favorizat si de cresterea oxigenarii apei, a turbiditatii ei si de scaderea luminii.
Bineinteles sunt mult mai multe conditii de care trebuie sa tineti seama. In cazul in care, in apa in care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca hrana), conditiile de hranire sunt ideale, nu exista o presiune mare din partea pescarilor, sunt crapi in zona in care lansati si totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati montura folosita. In cazul in care conditiile enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina pe montura.
O anumita montura va prinde crap numai daca: se gaseste in locul unde crapul obisnuieste sa se hraneasca; este acolo in timpul in care acesta se hraneste; contine hrana pe care acesta este obisnuit sa o consume.
